Abasa

Makkan

În numele lui Dumnezeu cel Milos şi Milostiv.

(1) El s-a ncruntat şi a ntors spatele,

(2) cnd orbul a venit la el.

(3) Ce ştii tu? Poate s-ar fi mntuit

(4) ori şi-ar fi amintit, iar amintirea i-ar fi folosit.

(5) În schimb pe cel bogat,

(6) tu l primeşti cu cinste

(7) fără să-ţi pese dacă se va mntui,

(8) iar pe cel care vine la tine, plin de rvnă,

(9) plin de teamă,

(10) tu, cu nepăsare, l primeşti!

(11) Nu! Aceasta este o amintire

(12) oricui vrea să-şi amintească!

(13) Ea este de pe sulurile prea cinstite,

(14) nălţate, curăţate,

(15) de minile scribilor

(16) cinstiţi şi nevinovaţi!

(17) Să fie ucis omul! Ct este de tăgăduitor!

(18) Din ce l-a creat?

(19) Dintr-un strop de sămnţă! L-a creat şi i-a dat o soartă;

(20) i-a făcut calea uşoară;

(21) apoi l-a lăsat să moară şi a pus să fie nmormntat;

(22) iar cnd va voi, l va scula!

(23) Nu! Omul nu mplineşte ceea ce El i porunceşte.

(24) Omul, să se uite la hrana sa!

(25) Noi am vărsat apă, şi ce vărsare!

(26) Noi am crăpat pămntul, şi ce crăpare!

(27) Noi am făcut să răsară grne,

(28) vii şi legume,

(29) măslini şi curmali,

(30) şi grădini dese,

(31) fructe şi păşuni,

(32) zestre vouă şi turmelor voastre.

(33) Cnd va veni nsă Vuietul,

(34) n ziua cnd omul va fugi de fratele său,

(35) de mama sa, de tatăl său,

(36) de soţia sa, de fiii săi,

(37) n Ziua aceea fiece om şi va primi răsplata.

(38) În Ziua aceea

(39) vor fi chipuri strălucitoare, surzătoare şi bucuroase,

(40) nsă n Ziua aceea,

(41) vor fi şi chipuri colbuite.

(42) Aceştia vor fi tăgăduitorii, desfrnaţii!