Al-Ma'aarij

Makkan

În numele lui Dumnezeu cel Milos şi Milostiv.

(1) Unul a cerut o osndă ce va să cadă

(2) asupra tăgăduitorilor şi nimeni să nu-i poată sta n cale,

(3) căci vine de la Dumnezeu, Stăpnul Treptelor

(4) pe care ngerii şi Duhul le urcă către El ntr-o zi ct cincizeci de mii de ani.

(5) Rabdă-i cu cuviincioasă răbdare.

(6) Ei o văd departe,

(7) nsă Noi o vedem aproape.

(8) Cerul, n Ziua aceea, va fi ca argintul topit,

(9) iar munţii ca lna scărmănată.

(10) Nici un prieten nu va ntreba de prietenul său apropiat,

(11) chiar de le va fi dat să se vadă. Nelegiuitul ar dori n Ziua aceea să-şi ispăşească osnda prin fiii săi,

(12) prin soţia sa, prin fratele său,

(13) prin obştea sa care-l adăpostea

(14) şi prin toţi de pe pămnt, numai ca el să scape.

(15) Iată nsă văpaia,

(16) jupuitoare de ţeste,

(17) chemndu-i pe cei care au dat napoi şi au ntors spatele,

(18) pe cei care au strns şi au grămădit.

(19) Omul a fost creat nestatornic:

(20) cnd l atinge răul, este neliniştit;

(21) cnd l atinge binele, este zgrcit

(22) afară de cei rugători,

(23) de cei care n rugăciune sunt stăruitori

(24) şi de cei din ale căror averi au parte

(25) creşetorul şi lipsitul,

(26) afară de cei care socot adevărată Ziua Judecăţii

(27) şi se tem de osnda Domnului lor

(28) osnda Domnului lor este fără scăpare,

(29) de cei care şi păzesc cele ruşinoase

(30) şi intră numai la soţiile lor ori la roabele lor şi n-au de ce să fie dojeniţi,

(31) pe cnd cei care poftesc dincolo de aceasta sunt călcători de lege,

(32) afară de cei care păzesc cele ncredinţate lor, precum şi legămintele lor;

(33) de cei care sunt drepţi n mărturia lor,

(34) de cei care se ngrijesc de rugăciunile lor.

(35) Aceştia vor fi cei cinstiţi n Grădini!

(36) De ce tăgăduitorii se grăbesc către tine,

(37) venind n cete din dreapta şi din stnga?

(38) Fiece ins dintre ei ar dori să intre ntr-o Grădină a Plăcerii!

(39) Ba nu! Noi i-am creat din ceea ce ştiu.

(40) Ba nu! Jur pe Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului că Noi avem putinţa

(41) să-i nlocuim oricnd cu alţii mai buni dect ei şi nimeni nu Ne-o poate lua nainte.

(42) Lasă-i să pălăvrăgească şi să se joace pnă cnd vor ntlni Ziua ce le-a fost făgăduită,

(43) Ziua cnd vor ieşi din morminte n goană de parcă ar fugi spre pietrele nălţate,

(44) cu ochii n pămnt, prigoniţi de umilinţă. Aceasta este Ziua ce le-a fost făgăduită!