Al-Hijr

Makkan

În numele lui Dumnezeu cel Milos şi Milostiv.

(1) Alif. Lam. Ra. Acestea sunt versetele Cărţii şi ale unui Coran desluşit!

(2) S-ar putea ca cei care tăgăduiesc să dorească să fie supuşi!

(3) Lasă-i să mănânce şi să se bucure o vreme. Nădejdea le face plăcere, însă curând vor afla!

(4) Noi nu am nimicit nici o cetate fără ca ea să nu fi avut o carte cunoscută.

(5) Nici o adunare nu o ia înaintea sorocului ei, însă nu-l poate nici întârzia.

(6) Ei spuneau: “O, tu cel asupra căruia s-a pogorât amintirea, tu eşti un îndrăcit!”

(7) De ce, dacă spui adevărul, nu ai venit la noi cu îngerii?

(8) Noi nu pogorâm îngerii decât întru Adevăr, aşa că nu vor avea mult de aşteptat.

(9) Noi am pogorât amintirea şi asupra ei veghem.

(10) Noi am mai trimis şi înaintea ta (profeţi) printre obştile celor dintâi.

(11) Nici un trimis nu a venit însă la ei, fără ca ei să nu-l batjocorească.

(12) Şi astfel îi tăiem cale în inimile nelegiuiţilor.

(13) Ei nu cred în El, în ciuda obiceiului celor dintâi.

(14) Chiar de le-am fi deschis o poartă a cerului şi ei ar fi putut urca,

(15) tot ar fi spus: “Privirile ne sunt ameţite ori suntem nişte oameni vrăjiţi.”

(16) Noi am pus zodii pe cer şi l-am împodobit pentru cei care îl privesc

(17) şi îl păzim de orice diavol, bun de bătut cu pietre,

(18) afară de cel care ascultă pe furiş şi pe care o flacără strălucitoare îl urmăreşte.

(19) Pământul, Noi l-am întins, am aruncat pe el munţii, şi am făcut să crească pe el totul cu cumpătare.

(20) Noi v-am făcut hrană vouă, precum şi celui pe care voi nu-l hrăniţi.

(21) Din orice lucru la Noi se află grămezi, însă îl facem să coboare după o măsură cunoscută.

(22) Noi am trimis vânturile cu nori grei şi am trimis din cer apă cu care vă adăpăm şi pe care voi nu aveţi putinţa s-o păstraţi.

(23) Noi suntem Cei care dăruiesc viaţa şi moartea şi Noi suntem Moştenitorii!

(24) Noi îi cunoaştem pe întâii veniţi dintre voi şi îi cunoaştem şi pe cei de pe urmă.

(25) Domnul tău este Cel ce îi va strânge pe toţi. El este Înţelept, Ştiutor.

(26) Noi am creat omul din lut, dintr-un glod uşor de frământat,

(27) iar pe djinii i-am creat, mai înainte, din focul Simumului.

(28) Când Domnul tău spuse îngerilor: “Eu voi crea un om din lut, dintr-un glod uşor de frământat,

(29) după ce îi voi desăvârşi chipul şi voi sufla în el din Duhul Meu, prosternaţi-vă înaintea lui.

(30) Toţi îngerii, laolaltă, se prosternară,

(31) afară de Iblis care a refuzat să fie cu cei care se prosternează!

(32) Dumnezeu spuse: “O, Iblis! Tu de ce nu eşti printre cei care se prosternează?”

(33) El spuse: “Nu am să mă prosternez înaintea unui om pe care tu l-ai creat din lut, dintr-un glod uşor de frământat.”

(34) Dumnezeu spuse: “Ieşi de aici! Să fii bătut cu pietre!

(35) Fie blestemul asupra ta până în Ziua Judecăţii!”

(36) El spuse: “Domnul meu! Dă-mi un răgaz până în Ziua în care oamenii vor fi înviaţi.”

(37) Dumnezeu spuse: “Ai acest răgaz

(38) până în ziua timpului cunoscut (de Noi).”

(39) El spuse: “Domnul meu! Pentru că Tu m-ai dus în greşeală, eu le voi arăta răul pe pământ sub înfăţişări înşelătoare şi pe toţi îi voi duce în greşeală,

(40) afară de robii Tăi curaţi.”

(41) El spuse: “Aceasta este pentru mine o cale dreaptă:

(42) Tu nu ai nici o împuternicire asupra robilor Mei, în afara celui care te va urma dintre cei aflaţi în greşeală.”

(43) Gheena va fi locul lor de întâlnire, al tuturor.

(44) Ea are şapte porţi. Înaintea fiecărei porţi va fi o parte din ei,

(45) iar cei temători vor fi în grădini, lângă izvoare.

(46) “Intraţi în ele, în pace şi tihnă!”

(47) Noi le vom smulge orice ură din inimile lor. Şi aşa vor fi ca fraţii aşezaţi pe paturi faţă în faţă.

(48) Nici o osteneală nu-i va atinge şi niciodată nu vor fi de-acolo izgoniţi.

(49) Dă-le de ştire robilor Mei că Eu sunt Iertătorul, Milostivul,

(50) şi osânda Mea este osânda cea dureroasă!

(51) Dă-le de ştire despre oaspeţii lui Abraham!

(52) Ei spuseră intrând la el: “Pace!” El spuse: “Ne este frică de voi!”

(53) Ei spuseră: “Să nu-ţi fie frică! Noi îţi vestim un fecior înţelept.”

(54) El spuse: “Ce să-mi vestiţi, acum când bătrâneţea m-a atins? Ce-mi vestiţi?”

(55) Ei spuseră: “Noi îţi vestim doar adevărul. Nu fi dintre cei lipsiţi de nădejde!”

(56) El spuse: “Cine nu nădăjduieşte la milostivenia Domnului său, dacă nu cei rătăciţi?”

(57) Apoi el spuse din nou: “O, voi trimişilor! Care este treaba voastră?”

(58) “Noi am fost trimişi la un popor nelegiuit,

(59) însă nu şi la casa lui Lot, căci Noi îi vom mântui pe toţi

(60) afară de femeia sa.” Noi am hotărât ca ea să fie printre cei rămaşi în urmă.

(61) Când trimişii veniră la casa lui Lot,

(62) acesta spuse: “Voi sunteţi nerecunoscători.”

(63) Ei spuseră: “Nu!...Am venit la tine aducând ceea de care ei se îndoiesc,

(64) am venit la tine cu Adevărul şi suntem sinceri!

(65) Pleacă de cu noapte cu ai tăi! Mergi în spatele lor şi nimeni dintre voi să nu se uite înapoi! Mergeţi unde vi se porunceşte!”

(66) Aşa am hotărât pentru a vă mântui, căci mâine dimineaţă aceştia vor fi retezaţi.

(67) Locuitorii cetăţii veniră să ceară veşti.

(68) Lot le spuse: “Aceştia sunt oaspeţii mei. Nu mă faceţi de ruşine!

(69) Temeţi-vă de Dumnezeu şi nu mă acoperiţi de ruşine!”

(70) Ei spuseră: “Nu ţi-am oprit să te ocupi de lumi?”

(71) El spuse: “Dacă vreţi s-o faceţi, iată-le pe fetele mele!”

(72) Pe viaţa ta! În beţia lor umblau ca orbii!

(73) Strigătul îi luă la răsăritul soarelui.

(74) Noi am întors-o cu josul în sus şi am trimis asupra ei o ploaie cu pietre din Iad.

(75) Întru aceasta sunt semne pentru cei scrutători,

(76) căci ele sunt pe un drum statornic.

(77) Întru aceasta este un semn pentru credincioşi!

(78) Locuitorii din Al-Aika au fost nedrepţi

(79) şi Noi ne-am răzbunat, atunci, pe ei. Aceste două cetăţi sunt o pildă de netăgăduit.

(80) Locuitorii din Al-Hijr i-au socotit pe profeţi mincinoşi.

(81) Noi le-am adus semnele Noastre, însă ei le-au fost potrivnici.

(82) Pe când scobeau, în tihnă, locuinţe în munţi,

(83) strigătul i-a luat în zori.

(84) Ceea ce agonisiseră nu le-a slujit la nimic.

(85) Noi nu am creat decât întru adevăr cerurile, pământul şi ceea ce se află între ele. Ceasul va veni curând. Iartă cu iertăciune frumoasă!

(86) Domnul tău este Creatorul neostoit, Ştiutorul.

(87) Noi ţi-am dăruit şapte versete care se repetă, precum şi Coranul cel Mare.

(88) Nu pune ochii pe ce le-am dăruit unora dintre ei pentru o bucurie vremelnică şi nu te mâhni din pricina lor. Aripa ta coboar-o asupra credincioşilor.

(89) Spune: “Eu sunt un predicator cu vorbă limpede.”

(90) Noi am trimis osânda asupra celor care s-au despărţit

(91) şi au făcut Coranul bucăţi.

(92) Pe Domnul tău! Nu-i întreba pe toţi

(93) de aceea ce-au făptuit.

(94) Dă glas la ceea ce ţi s-a poruncit şi împotriveşte-te închinătorilor la idoli.

(95) Noi îţi suntem de ajuns înaintea celor care-şi bat joc,

(96) alăturând lui Dumnezeu un alt dumnezeu. Ei vor afla curând!

(97) Ştim că inima ţi se strânge de ceea ce spun,

(98) însă tu preamăreşte-L pe Domnul tău cu laude! Fii printre cei care se prosternează!

(99) Închină-te Domnului tău până ce-ţi va veni încrederea deplină!