el le spuse: “Lot este însă în ea!” Ei spuseră atunci: “Noi îi cunoaştem bine pe cei care sunt în ea! Îl vom mântui pe el şi pe ai săi în afară de femeia lui care va fi printre cei rămaşi în urmă.” (31) Când trimişii Noştri au venit la Lot, el s-a îngrijorat pentru ei, căci braţul lui era fără putere. Trimişii noştri i-au spus: “Nu-ţi fie frică şi nu te mâhni, căci te vom mântui pe tine şi pe ai tăi în afară de femeia ta care va fi printre cei rămaşi în urmă. (32) Din cer vom trimite asupra locuitorilor acestei cetăţi o năpastă, căci sunt stricaţi.” (33) Noi am făcut din această cetate un semn pentru un popor ce pricepe. (34) Celor din Madian li l-am trimis pe Şu’aib, fratele lor. El le spuse: “O, popor al meu! Închinaţi-vă lui Dumnezeu! Aşteptaţi Ziua de Apoi! Nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, semănând silnicie!” (35) Ei l-au socotit mincinos, iar năpasta i-a luat, iar dimineaţa, zăceau prin casele lor. (36) Aşa a fost şi cu adiţii şi cu tamudiţii. Vă este limpede după locuinţele lor! Satan le împodobea faptele şi îi îndepărta de la Calea cea Dreaptă, chiar dacă ei erau prevăzători. (37) Aşa a fost şi cu Core, cu Faraon, cu Haman. Moise a venit la ei cu dovezi vădite, însă ei s-au îngâmfat pe pământ. Nu au luat-o însă înaintea (osândei)! (38)