Pe cei care nu cred n semnele lui Dumnezeu, Dumnezeu nu i călăuzeşte şi vor avea osndă dureroasă. (103) Doar cei care nu cred n semnele lui Dumnezeu au născocit această minciună. Aceştia sunt mincinoşii. (104) Asupra celui ce l tăgăduieşte pe Dumnezeu după ce a crezut n El nu cel care este silit şi a cărui inimă rămne liniştită n credinţă, ci asupra celui ce de bună voie deschide inima sa tăgadei va cădea mnia lui Dumnezeu şi va avea o mare osndă. (105) Şi aceasta fiindcă ei au iubit mai mult Viaţa de Acum dect Viaţa de Apoi. Dumnezeu nu-i călăuzeşte pe tăgăduitori. (106) Aceştia sunt cei cărora Dumnezeu le-a pecetluit inima, auzul şi vederea. Aceştia sunt nepăsătorii. (107) Ei sunt pierduţi, fără ndoială, n Viaţa de Apoi. (108) Domnul tău pentru cei care au pribegit după ce au fost puşi la ncercare şi s-au luptat şi au fost răbdători, Domnul tău, după acestea, este pentru ei Iertător, Milostiv. (109) În ziua cnd fiece suflet va veni să se apere pe sine, fiece suflet va fi răsplătit pentru ceea ce va fi făptuit şi nimeni nu va fi nedreptăţit! (110)