precum şi semne de drum. Şi după stele se poate călăuzi. (15) Cel ce creează este oare deopotrivă celui care nu creează? Oare nu chibzuiţi? (16) Dacă veţi număra binefacerile lui Dumnezeu, nu le veţi putea ţine socoteala. Dumnezeu este Iertător, Milostiv. (17) Dumnezeu cunoaşte ce tăinuiţi şi ce destăinuiţi. (18) Cei pe care ei îi cheamă în locul lui Dumnezeu nu creează nimic, ci ei înşişi sunt creaţi. (19) Ei sunt morţi, nu sunt vii, şi nici nu ştiu când vor fi sculaţi. (20) Dumnezeul vostru este Dumnezeu, Unul. Cei care nu cred în Viaţa de Apoi — inimile lor se leapădă! —sunt îngâmfaţi. (21) Fără nici o îndoială, Dumnezeu cunoaşte ce tăinuiesc şi ce destăinuiesc. El nu-i iubeşte pe cei îngâmfaţi! (22) Când li se spune: “Ce a pogorât Domnul vostru?”, ei spun: “Poveşti de-ale celor dintâi.” (23) Să-şi poarte lor poverile lor întregi în Ziua Învierii şi o parte din povara celor pe care-i rătăcesc fără să ştie. Povara lor nu este oare urâtă? (24) Cei dinaintea lor au urzit vicleşuguri, însă Dumnezeu le-a lovit zidirea din temelie şi acoperişul s-a prăvălit peste ei. Osânda le-a venit de unde nici nu se aşteptau. (25) Apoi, în Ziua Învierii Dumnezeu îi va acoperi de ruşine şi le va spune: “Unde sunt cei alăturaţi Mie asupra cărora vă certaţi?” Cei cărora li s-a dat ştiinţa vor spune: “Ruşinea şi răul cadă asupra tăgăduitorilor!” (26)