Ea spuse: Acesta este cel pentru care voi m-aţi ponegrit! Eu m-am legat de el, nsă el a rămas curat... Dacă nu va face ceea ce-i poruncesc, va fi aruncat n temniţă şi va fi dintre cei umiliţi. (31) Iosif spuse: Domnul meu! Teminiţa mi este mai dragă dect păcatul spre care ele mă cheamă. Dacă nu ndepărtezi de la mine vicleşugul lor, voi cădea n mrejele lor şi voi fi dintre cei neştiutori. (32) Domnul său i răspunse şi ndepărtă de la el vicleşugul lor. El este Auzitorul, Ştiutorul. (33) Li se năzări, după ce văzură semnele, să-l ntemniţeze pentru o vreme. (34) Doi tineri intrară n acelaşi timp cu el n temniţă. Unul dintre ei spuse: Am visat un vis n care se făcea că storceam (struguri de) vin. Celălalt spuse: Eu am visat un vis n care se făcea că duceam pe cap pine din care ciuguleau păsările. Spune-ne care-i tlcul acestora, căci te vedem că eşti dintre făptuitorii de bine. (35) Iosif spuse: Nu va veni mncarea ce vă este hărăzită nainte de a vă spune tlcul acestora precum m-a nvăţat Domnul meu. Eu am părăsit credinţa unui popor ce nu credea n Dumnezeu şi ce tăgăduia Viaţa de Apoi. (36) Eu am urmat strămoşilor mei, Abraham, Isaac şi Iacob. Nu se cade să-i alăturăm ceva lui Dumnezeu. Acesta este harul lui Dumnezeu asupra noastră şi asupra oamenilor. (37)