Ei spuseră: O, Moise! Nu vom intra nicidecum, ct vor fi ei acolo. Du-te tu şi Domnul tău şi luptaţi-vă voi, iar noi vom sta aici. (24) Moise spuse: Domnul meu! Eu nu am putere dect asupra mea şi a fratelui meu. Desparte-ne de acest popor stricat. (25) El spuse: Ţinutul acesta le va fi oprit vreme de patruzeci de ani ct vor rătăci pe pămnt. Nu te necăji pentru un popor stricat. (26) Povesteşte ntru tot Adevărul istoria celor doi fii ai lui Adam: fiecare şi aduse ofranda sa: a celui dinti fu primită, iar a celuilalt nu fu primită. El spuse atunci: Te voi ucide! Cel dinti spuse: Dumnezeu primeşte doar de la cei temători. (27) Dacă tu ţi ntinzi mna asupra mea ca mă ucizi, eu nu mi voi ntinde mna asupra ta ca să te ucid. Eu mă tem de Dumnezeu, Domnul lumilor. (28) Vreau să iei asupra ta păcatul meu şi păcatul tău şi fii printre soţii Focului. Aceasta va fi răsplata celor nedrepţi. (29) Sufletul l mpinse nsă să-şi ucidă fratele. El l ucise, devenind astfel dintre cei pierduţi. (30) Dumnezeu trimise un corb să scurme pămntul ca să-i arate cum să ascundă leşul fratelui său. El spuse: Vai mie! Oare nu am putinţa ca să fiu ca acest corb şi să ascund leşul fratelui meu? Şi astfel deveni dintre cei căitori. (31)